Numai un nebun ar fi putut alătura cele două cuvinte cu câteva zeci de ani în urmă. Astăzi ele reprezintă cotidianul şi par inseparabile. Nimeni nu mai poate vorbi de duelul a două echipe rivale fără să facă referire şi la bătăile dintre suporteri, iar proporţia şi intensitatea conflictelor sunt influenţate de gradul de rivalitate dintre fani. Cine răspunde pentru războaiele dintre ultraşi? Cum pot fi stopate? Care este miza? De unde pornesc? Sunt numai câteva dintre întrebările ce au devenit, în ultimul timp, obiect de studiu pentru sociologi şi cei implicaţi în fenomenul fotbalistic. De regulă, incidentele dintre suporteri au la bază o adversitate ce se acumulează într-o perioadă destul de lungă, se desfăşoară după anumite norme (acceptate de suporteri şi purtând denumirea generică de Cod Ultras) şi reprezintă modul prin care o galerie îşi sporeşte cota de respect în faţa celorlalte. Acţiunile agresive în care a fost implicată galeria echipei Dinamo în ultimii ani deschid însă un nou subiect de studiu, deoarece sunt atipice. De ce? În aproape toate incidentele provocate de suporterii din Ştefan cel Mare, ei au beneficiat şi de ajutorul forţelor de ordine, acestea încurajând, prin inacţiune sau indolenţă, astfel de manifestări. În penultima etapă a sezonului trecut, la partida Dinamo - Universitatea, un grup de suporteri ai alb-roşilor a intrat în mod suspect, pe sub nasul celor însărcinaţi chiar cu prevenirea acestor acţiuni, în sectorul ocupat de fanii craioveni. A rezultat o bătaie generală, iar oltenii, aflaţi şi atunci în inferioritate numerică, au ieşit cu capul sus. La numai un an, acest incident, iată, se repetă. Aceeaşi complicitate a forţelor de ordine, acelaşi mod de acţiune din partea suporterilor echipei Dinamo, numai că, de această dată, nu galeria Craiovei se deplasase la meci, ci doar câţiva copii. Bilanţul confruntărilor? Dezastruos pentru fanii olteni. E adevărat că Dinamo este echipa Ministerului Administraţiei şi Internelor, dar, în cazul în care galeria “câinilor” devine masa de manevră a unor persoane dubioase, iar cuţitele se transformă în argumente, aceluiaşi minister îi revine şi răspunderea pentru complicitate la crimă. În galeria lui Dinamo există mulţi suporteri cu părinţi în MAI, dar, când îţi laşi odrasla să-şi facă de cap pe stadioane pentru că ai puterea s-o acoperi mai târziu, devii tu însuţi un criminal. Într-adevăr, Dinamo este o echipă cu susţinere puternică, dar atunci când FRF suspendă terenurile altor formaţii pentru o simplă petardă aruncată, asistând în schimb cu braţele încrucişate la dezastrele provocate de suporterii alb-roşii pe stadioane, mi se pare că nesimţirea întrece orice măsură. Locotenent-colonelul Cătălin Făinaru, de la Jandarmeria Bucureşti, avea tupeul să spună aseară că, în timpul partidei Dinamo II - Universitatea, suporterii nu s-au bătut pentru că au fost opriţi la timp de forţele de ordine. În faţa unor asemenea minciuni grosolane, nu putem decât să aşteptăm demisiile tuturor celor care ar trebui să oprească astfel de incidente, dar nu o fac din diferite motive. Probabil numai atunci vom putea privi din nou fotbalul ca pe un sport, şi nu ca pe un război în care alianţele depind mai ales de numele şi influenţa unor cluburi, iar incompetenţa face legea.